Administraţia centrală nu se împlinește doar prin pensionari speciali care vin din Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Apărării Naţionale, ci şi cu ajutorul unora care au lucrat în sistemul judiciar, care, pentru acest sacrificiu cumulează pensii mai mari decât indemnizaţia preşedintelui ţării cu un salariu consistent primit tot de la stat…
Un astfel de caz este Gabriela Lenghel, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC), care are rang de secretar de stat, fiind remunerată cu aproximativ 10.000 de lei pe lună, dar în acelaşi timp şi pensionară, deşi are doar 53 de ani.
Potrivit ultimei declaraţii de avere, datată octombrie 2020, se poate observa că Gabriela Lenghel a încasat în 2019 suma de 260.000 de lei doar din pensie.
Ceea ce înseamnă că lunar Gabriela Lenghel primeşte o pensie de aproape 22.000 de lei (echivalentul a 4.500 de euro), pentru faptul că a fost procuror, la care se adaugă salariul de peste 2.000 de euro.
Gabriela Lenghel a fost procuror timp de 25 de ani, între 1992 şi 2017, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi şi la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.
Între septembrie 2006 şi septembrie 2013, Gabriela Lenghel a deţinut funcţia de procuror şef al Secţiei judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, iar în perioada iulie 2017-decembrie 2017 a fost procuror DNA la Serviciul Teritorial Galaţi.
În ultimul an de activitate ca procuror a luat un salariu mai mic cu 3.000 de lei faţă de pensia din 2019.
Din 2018 până la angajarea sa la ANC, în mai 2020, Gabriela Lenghel a lucrat ca avocat în cadrul Baroului Galaţi.
La începutul anului 2019, Gabriela Lenghel s-a înscris în cursa pentru desemnarea candidatului PMP la Primăria municipiului Galaţi, dar a fost învinsă de Cătălin Cristache, şeful filialei.
Singura dată când PMP-ista a ieşit în evidenţă în spaţiul public a fost din cauza unui scandal generat de faptul că ANC le solicita dosare de plastic cu şină celor care voiau să-şi depună actele pentru dobândirea sau redobândirea cetăţeniei.
Precizarea ANC, făcută în mesajele de pe Facebook, a făcut vâlvă în noiembrie 2020, în condiţiile în care Guvernul Orban susţinea cu tărie debirocratizarea administraţiei publice şi digitalizarea acesteia.
______________
Proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul de bugetar, despre care tot vorbesc guvernanţii, se lasă aşteptat.
Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a vorbit pentru prima dată de el pe 16 februarie, dar până în acest moment nu a apărut nici măcar o schiţă a acestuia, deşi pe 25 februarie spunea că în câteva zile va fi public.
”Până nu văd proiectul de lege, nu văd niciun domeniu cu excepţii. Dacă permitem o excepţie, apoi o să apară alte şi alte excepţii. Înainte să văd proiectul de lege în totalitate, nu sunt de acord cu nicio excepţie. Nu cred că administraţia publică nu poate să meargă mai departe dacă nu există cumul. E o exagerare acest lucru”, a precizat Florin Cîţu, după şedinţa de Guvern de miercuri, comentând faptul că sindicatele au ridicat problema cadrelor din învăţământ, dacă ar fi introdusă o prevedere privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul de bugetar.
De altfel, înainte ca proiectul să fie adoptat de Guvern, acesta ar trebui să fie în procedură de dezbatere publică minimum zece zile, dar care s-ar putea prelungi până la o lună.
Dat fiind că proiectul încă nu e gata, până trece de Guvern şi e înregistrat la Parlament s-ar putea să ajungem la sfârşit de aprilie, început de mai. Iar în Parlament, totul depinde de voinţa majorităţii.
De asemenea, premierul Florin Cîţu nu a mai suflat nicio vorbă despre ordonanţa de urgenţă pentru limitarea locurilor din consiliile de administraţie ale companiilor de stat, dar şi reducerea indemnizaţiilor, cu toate că la începutul săptămânii precizase că aşteaptă avizele pentru aceasta, iar în funcţie de ele va fi introdusă ordonanţa pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern.
