Deși însurat cu Doamna Stanca, cronicarii vremii spun despre Mihai Viteazul că nu manifesta discreție în privința aventurilor sale amoroase.
Dintre toate, marea lui pasiune s-a dovedit a fi Velica. S-au cunoscut în 1595, când, după victoria de la Călugăreni, atunci când domnitorul a fost invitat la Alba-Iulia, fiind primit cu onoruri regale de Sigismund Báthory.
Velica era fiica logofătului Ion din Piteşti şi a Doamnei Stana – fiica voievodului Mircea Ciobanul şi a Domnei Chiajna. Pe linie maternă se înrudea cu Basarabii şi Muşatinii, dar şi cu Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş.
Velica era stabilită în Transilvania, fiind măritată cu italianul Fabio Genga, favoritul lui Báthory.
Peste cinci ani, în 1600, Mihai a revenit la Alba-Iulia. De atunci, voievodul s-a afişat cu amanta în public, impunând tuturor să i se închine ”ca unei domniţe ce era şi ca unei doamne care ar putea fi“.
De altfel, încă din 1599, Velica folosea titlul acordat doar soţiilor de voievozi:”Gospodja Velica“ (Doamna Velica). În acelaşi timp, pe sigiliul personal figura şi pajura valahă.
Mihai a instalat-o pe Velica la Târgovişte împreună cu soţul acesteia, doar un biet martor al aventurilor soției sale.
Nu se va afla niciodată dacă Mihai chiar avea de gând să se despartă de Doamna Stanca pentru a se căsători cu Velica.
După asasinarea lui Mihai, despre Velica nu s-a mai auzit absolut nimic.
