AFP. Raport ONU, avertismente privind viitorul vieții pe Pământ: «Tot ce e mai rău urmează să vină»

18 Iul 2021 | scris de Adriana Surugiu

Potrivit unui proiect de raport al experţilor ONU în domeniul ştiinţelor climatice, chiar dacă oamenii vor reuşi să diminueze emisiile de gaze cu efect de seră care încălzesc planeta, schimbările climatice vor remodela în mod fundamental viaţa pe Pământ în următoarele decenii, informează AFP.

AFP. Raport ONU, avertismente privind viitorul vieții pe Pământ: «Tot ce e mai rău urmează să vină»

Raportul, ce conţine până acum 4000 de pagini va fi publicat abia în februarie 2022 şi cuprinde patru mari avertismente.

”Tot ce e mai rău urmează să vină şi va afecta viaţa copiilor şi nepoţilor noştri, mult mai mult decât pe a noastră”, se arată în raport.

Alegerile pe care le fac societăţile acum vor determina dacă specia noastră prosperă sau pur şi simplu supravieţuieşte pe măsură ce avansăm în secolul XXI, spune grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), într-un proiect de raport consultat în exclusivitate de AFP.

Extincţia speciilor, răspândirea bolilor, căldura insuportabilă, prăbuşirea ecosistemelor, oraşele ameninţate de creşterea nivelurilor mării - acestea şi alte efecte devastatoare ale climei se accelerează şi vor deveni evidente înainte ca un copil născut astăzi să împlinească 30 de ani.

Pragurile periculoase sunt mai aproape decât se credea odinioară, iar consecinţele cumplite ale unor decenii de poluare nestăvilită sunt inevitabile pe termen scurt.

”Viaţa pe Pământ se poate recupera după o schimbare drastică a climei prin evoluţia a noi specii şi crearea de noi ecosisteme. Oamenii nu o pot face”, se arată în raport.

Consecințe ireversibile
În urmă cu un deceniu, oamenii de ştiinţă credeau că limitarea încălzirii globale la două grade Celsius peste nivelurile de la mijlocul secolului al XIX-lea ar fi suficientă pentru a ne proteja viitorul.

Modelele anterioare preconizau că nu era probabil să vedem un nivel de schimbări climatice care să transforme condiţiile de pe Pământ înainte de 2100.

Proiectul de raport al ONU arată că încălzirea prelungită chiar şi peste 1,5 grade Celsius ar putea produce ”consecinţe progresive grave, întinse pe secole, în unele cazuri, ireversibile”.

Luna trecută, Organizaţia Meteorologică Mondială a calculat o probabilitate de 40% ca Pământul să treacă pragul de 1,5 grade vreme de cel puţin un an până în 2026.

Pentru unele plante şi animale, ar putea fi însă prea târziu.

"Chiar şi la un grad de încălzire de 1,5 grade Celsius, condiţiile de mediu se vor schimba dincolo de capacitatea multor organisme de a se adapta", notează raportul.

Populaţiile indigene din Arctica se confruntă cu dispariţia culturală pe măsură ce mediul pe care sunt fundamentate mijloacele de trai şi istoria li se topeşte sub picioare. Recifele de corali - ecosisteme de care depind o jumătate de miliard de oameni - sunt un exemplu.

O planetă care se încălzeşte a prelungit, de asemenea, durata sezoanelor în care se produc incendii, a dublat suprafeţele în pericol să fie pârjolite şi a contribuit la pierderile sistemelor de hrană.

Omenirea trebuie să se pregătească
”Nivelurile actuale de adaptare vor fi inadecvate pentru a răspunde riscurilor climatice viitoare", avertizează experţii.

Zeci de milioane de oameni se vor confrunta cu foamea cronică până în 2050, iar încă 130 de milioane ar putea trăi într-o sărăcie extremă în decurs de un deceniu, dacă inegalităţile nu vor fi atenuate.

În 2050, oraşele de coastă aflate pe ”linia de front” a crizei climatice vor vedea sute de milioane de oameni expuşi riscului de inundaţii şi furtunilor din ce în ce mai frecvente ce vor deveni mortale din cauza nivelurilor ridicate ale mării.

Aproximativ 350 de milioane de oameni care trăiesc în zonele urbane vor fi expuşi deficitului de apă din cauza secetei severe la 1,5 grade Celsius de încălzire - 410 milioane la două grade Celsius.

Acel jumătate de grad suplimentar va însemna, de asemenea, cu 420 de milioane mai multe persoane expuse valurilor de căldură extreme şi potenţial letale.

”Se preconizează că costurile de adaptare pentru Africa vor creşte cu zeci de miliarde de dolari pe an, la un grad de încălzire mai mare de două grade Celsius”, avertizează raportul.

Punct fără întoarcere
Raportul subliniază pericolul impactului cumulativ şi în cascadă alături de pragurile critice ale sistemelor climatice pe care oamenii de ştiinţă abia recent au început să le măsoare şi să le înţeleagă.

Cercetări recente au relevat că încălzirea cu două grade Celsius ar putea accelera topirea straturilor de gheaţă deasupra Groenlandei şi a Antarcticii de Vest - care au suficientă apă îngheţată pentru a ridica apa oceanelor cu 13 metri - atingând un punct fără întoarcere.

Alte puncte de critice ar putea vedea bazinul amazonian trecând de la pădure tropicală la savană şi miliarde de tone de carbon eliberate din permafrostul din Siberia, alimentând încălzirea planetei.

În viitorul mai apropiat, unele regiuni - estul Braziliei, Asia de Sud-Est, Marea Mediterană, China centrală - şi coastele aproape peste tot în lume ar putea fi afectate de mai multe calamităţi climatice simultan: secetă, valuri de căldură, cicloane, incendii, inundaţii.

Dar impactul încălzirii globale este, de asemenea, amplificat de toate celelalte moduri în care omenirea a rupt echilibrul Pământului.

Acestea includ ”pierderile de habitat şi rezistenţă, supraexploatarea, extracţia apei, poluarea, speciile invazive non-native şi dispersarea dăunătorilor şi a bolilor”, se arată în raport.

Schimbări necesare, transformări
Conservarea şi restaurarea aşa-numitelor ecosisteme de carbon albastru - de exemplu, pădurile de mangrove - sporesc stocurile de carbon şi protejează împotriva valurilor de furtună, asigurând simultan habitate sălbatice, mijloace de trai în zonele de coastă şi securitate alimentară.

Tranziţia către diete vegetale ar putea reduce, de asemenea, emisiile legate de producţia hranei la 70% până în 2050.

”Avem nevoie de schimbări transformatoare care să opereze asupra proceselor şi comportamentelor la toate nivelurile: individuale, comunităţi, afaceri, instituţii şi guverne. Trebuie să ne redefinim modul de viaţă şi consumul”, se arată în raport.