Vesna Vulovic, femeia care a căzut de la 10.000 de metri și a supraviețuit

29 Mai 2020 | scris de Ioana Sorescu

Vesna Vulovici este nominalizată de Guinness Book of World Records drept persoana care a supraviețuit căderii de la cea mai mare altitudine, peste 10.000 de metri, fără parașută.

Vesna Vulovic, femeia care a căzut de la 10.000 de metri și a supraviețuit

Incidentul aviatic în urma căruia Vesna Vulovici a dobândit acest renume s-a petrecut pe 26 ianuarie 1972, când o aeronavă DC 9 a companiei iugoslave JAT, pe ruta Copenhaga - Belgrad, s-a prăbușit în timp ce survola Cehia.

Vesna Vulovic avea 22 de ani și ideea de a deveni însoțitoare de zbor îi venise după ce făcuse o călătorie de studii la Londra, care i-a inoculat visul de a călători în toată lumea.

Deși avea o tensiune arterială sub cea prevăzută de standardele pentru admitere, Vesna a reușit să treacă de examenul medical, consumând rapid câteva cești cu cafea înainte de a fi consultată. 

S-a îmbarcat în cursa JAT 367, pe ruta Stockholm – Belgrad, cu escală în Copenhaga, după ce administrația companiei aeriene iugoslave o confundase cu o altă colegă, ce avea același prenume.

N-a contestat misiunea, considerând că escala la Copenhaga este o bună oportunitate de a vizita pentru prima dată Danemarca. 

Vesna Vulovic, femeia care a căzut de la 10.000 de metri și a supraviețuit

Pe 26 ianuarie 1972, la ora 13.30, echipajul s-a îmbarcat în cursa JAT 367, care a decolat din Copenhaga la ora 15.15. După doar 46 de minute de zbor, s-a petrecut dezastrul.

La ora 16.01, în cala aeronavei a avut loc o explozie, avionul s-a dezintegrat în zbor, prăbușindu-se de la peste zece kilometri altitudine, în apropierea satului Srbska Kamenice, din Cehoslovacia.

Ancheta derulată de autoritățile cehoslovace a relevat faptul că aeronava s-a prăbușit în urma exploziei unei valize detonate în cala avionului.

Dintre cele 28 de persoane aflate la bord, doar Vesna Vulovic a supraviețuit. Norocul ei a constat în faptul că spre deosebire de ceilalți pasageri, nu a fost absorbită în exteriorul aeronavei de curentul de aer provocat de depresurizare.

Când fuzelajul aparatului de zbor s-a dezintegrat, Vesna Vulovic se afla în partea din spate a avionului, și a rămas blocată în căruciorul de transport al mâncării, care i-a oferit o oarecare protecție. De asemenea a mai contat și faptul că avionul s-a prăbușit într-o zonă împădurită.

Vesna a avut hemoragie intracraniană, ambele picioare rupte, multiple fracturi pelviene și craniene, precum și trei vertebre rupte, ceea ce a făcut să fie paralizată de la mijloc în jos o bună perioadă de timp. 

Medicii spun că ceea ce a mai salvat-o pe Vesna Vulovic a fost exact afecțiunea care era să o împiedice să devină însoțitoare de zbor - tensiunea arterială scăzută i-a ajutat inima să nu cedeze în timpul căderii.

Ea a fost transportată la un spital din Praga, în comă.

”Primul lucru de care îmi aduc aminte este momentul în care mi-am văzut părinții, la spital. I-am întrebat de ce sunt alături de mine, în Slovenia. Credeam că sunt în Slovenia, pentru că vizitasem Ljubljiana chiar înainte de a zbura la Copenhaga”, spunea Vesna Vulovic, într-un interviu acordat în 2002.

Deși ar fi putut muri sau rămâne paralizată, în zece luni de la accident Vesna Vulovic era din nou pe picioarele ei, spre surprinderea medicilor, doar un șchiopătat fiind mărturia tragediei prin care trecuse. Pentru un accident de o asemenea gravitate precum cel prin care tocmai trecuse, perioada de recuperare a fost scurtă și incredibil de eficientă.

Vesna Vulovic, femeia care a căzut de la 10.000 de metri și a supraviețuit

”Am fost ruptă în bucăți și doctorii m-au reasamblat din nou. Nimeni nu se aștepta să mai trăiesc atât de mult”, spunea Vesna, într-un interviu acordat New York Times în 2008.

A fost amenzică total în ceea ce privește accidentul, ultimul lucru pe care și-l amintea era că ajutase pasagerii să se îmbarce la Copenhaga.

Vesna a devenit instantaneu eroină națională, Iosip Broz Tito, liderul țării, a primit-o în audiență, cea mai mare onoare pe care un cetățean al Iugoslaviei o putea obține în acel moment.

Au apărut chiar și cântece care îi erau dedicate și adeseori era invitată la emisiuni TV de mare audiență. De asemenea, Vesna devenise un prenume la modă pentru fetele nou-născute, deoarece mamele presupuneau că aduce noroc.

Momentul de vârf al faimei sale a venit în 1985, când Cartea Recordurilor Guiness a invitat-o la Londra, unde chiar idolul său, Paul McCartney, i-a înmânat premiul la categoria ”căderea de la cea mai mare altitudine, fără parașută”.

Vesna a dorit să-și reia activitatea de însoțitoare de zbor, dar compania JAT i-a oferit doar un post administrativ. După pensionare, ea a trăit în Belgrad până la vârsta de 66 de ani, când a murit din cauza unei afecțiuni cardiace.

O investigație jurnalistică făcută de doi reporteri cehi, în 2009, a concluzionat că aeronava DC-9 a fost doborâtă, din greșeală, de forțele aeriene cehoslovace, la o altitudine de 800 de metri.