Insula Olandm aflată în sud-estul peninsulei scandinave găzduiește unul dintre cele mai misterioase şi macabre situri arheologice datând din zorii Evului Mediu.
Este vorba despre o fortificaţie circulară în interiorul căruia au fost masacraţi toţi locuitorii de la sugari şi până la vârstnici, într-o singură noapte. După măcel, fortul a fost abandonat pentru totdeauna.
În a doua jumătate a secolului V, Europa traversa una dintre cele mai întunecate perioade ale istoriei sale. O epocă a violenţei, a incertitudinii şi mai ales a luptei pentru supravieţuire.
După prăbuşirea Imperiului Roman, bătrânul continent era răvăşit de dislocări de populaţii, migraţii, raiduri dar şi de un război crunt pentru resurse, putere şi dominaţie. Nimeni nu se putea considera în siguranţă.
Drept dovadă stau şi descoperirile numeroase de forturi de refugiu a populaţiei, pe tot teritoriul Europei.
Unul dintre aceste forturi, din Scandinavia, a atras în mod deosebit atenţia arheologilor. Iar cercetările din 2011, au reuşit să scoată la lumină, după 1.500 de ani, mărturia unui cumplit măcel. Practic, era scena intactă, îngheţată parcă în timp, a unui masacru din epoca migraţiilor, care a impresionat prin brutalitate.
Cercetările arheologice au debutat pe insula Oland în 2010. Pe insulă, un ținut bătut de vânturi, fără prea multă vegetaţie şi înconjurat de plaje nesfârşite, specialiştii de la Universitatea din Stockholm au identificat mai multe forturi circulare din epoca migraţiilor, adică din perioada 400-550.
Forturile erau compuse dintr-un zid de incintă circular, iar pe marginea acestora se aflau majoritatea caselor. În mijloc, însă, era un alt grup de locuinţe, de mai mari dimensiuni, posibil pentru elitele satului sau cu rol administrativ şi religios.
Cercetarea acestor situri s-a făcut mai întâi cu ajutorul unor detectoare de metale, pentru că se intuia existența unor locuri în care cei care au locuit în forturi și-au depozitat obiectele de valoare.
Într-unul dintre acestea, situat chiar pe malul Mării Baltice, la Sandby Borg, au fost găsite cinci ascunzători, în pământ, pline cu bijuterii şi obiecte de preţ, în câteva case, situate în blocul central de locuinţe al fortului – broşe mari de argint, inele, pietre preţioase.
Având în vedere bogăţia descoperirilor făcute la Sandby Borg, cercetările arheologice au continuat în anul următor.
De această dată, arheologii au făcut o descoperire macabră. Peste tot, în interiorul fortului, se aflau schelete umane, cu traume vizibile mai ales în zona capului, o mărturie a unui masacru cumplit.
Arheologii au descoperit rămășite umane împrăștiate peste tot prin fort, atacatorii au ucis și apoi au plecat fără să mute cadavrele, scheletul fiecărei victime a rămas neatins vreme de 1.500 de ani exact acolo unde și-a găsit sfârșitul.
Locuitorii fortului au fost măcelăriţi acolo unde au fost surprinşi, în case sau pe uliţele, doborâţi cu brutalitate, existând urme clare de lovire cu securea, ghioaga sau decapitări.
Nimeni nu a fost iertat, nici măcar copii. Scheletul unui copil de patru a fost descoperit într-una dintre case. Într-o altă locuinţă, un băiat de şapte ani şi-a găsit sfârşitul chiar sub tocul uşii. Nu departe de el, o adolescentă a fost decapitată. În alte două locuinţe, doi bărbaţi în vârstă zăceau masacraţi. Unul a căzut într-o vatră, oasele pelvisului fiind arse puternic.
Arheologii care au cercetat fortul de la Sandby Borg sunt de părere că acolo nu s-a petrecut n atac obişnuit asupra unei aşezări. Cei care au comis cumplitul măcel nu au avut ca intenţie jaful. O mulţime de obiecte preţioase au rămas la locul crimei. Inclusiv ceramică fină, obiecte de fabricaţie romană, animale. Nici măcar nu au săpat să caute tezaurele. Au ucis şi au plecat imediat.
Unii specialişti cred că atacul a avut loc noaptea, şi i-a luat pe toţi pe nepregătite. O parte dintre cei care au încercat să fugă au fost omorâţi pe uliţele fortului.
De obicei tradiţia, mai ales în zona germanică, era ca femeile şi copiii să fie cruţaţi şi luaţi ca prizonieri, la Sandby Borg toţi au fost omorâţi.
Pentru unii cercetători suedezi ceea ce s-a întâmplat în acest fort de pe insula Oland a fost un act de răzbunare, umilire şi condamnare spirituală.
”Caii erau prada preferată a acelor vremuri. Atacatorii însă nu au luat nici caii, nici porcii şi nici mieii. Nu era un raid obişnuit(…)
Dacă cineva i-ar fi atacat de pe mare, sătenii din zonele învecinate ar fi venit să-i îngroape, sau măcar le-ar fi luat oile (…)
Au fost frământări mari pe insulă şi aici este vorba despre umilinţă dincolo de moarte. Să omori pe cineva este una, dar să-l laşi fără ritual funerar este o adevărată demonstraţie de putere”, mărturiseşte unul dintre cercetători pentru archaeology.org.
Alţi specialişti au încercat să poziționeze istoric momentul atacului. Luându-se după seminţele găsite în fort, dar şi alte tipuri de datări pe baza artefactelor descoperite, inclusiv a scheletelor s-a ajuns la concluzia că atacul a avut loc cândva în primăvara anului 480.
După atac, fortul a fost apoi abandonat şi considerat un loc blestemat. Specialiştii spun că sătenii din Gardby, o localitate învecinată povestesc că bunicii lor nu le îngăduiau să se apropie de ruinele fortului, o legendă locală considerându-l blestemat. Aşa se explică faptul că de 1.500 de ani nimeni nu a intrat în vechea fortificaţie de la Sandby Borg.
Dintr-un motiv necunoscut, cel mai probabil, Sandby Borg a sfârşit atacat şi devastat de un grup de războinici rivali. Nu se ştie însă de ce au aruncat anatema asupra fortului şi mai ales de ce au masacrat toată populaţia.
