Un nou studiu susține ipoteza că originea virusului SARS-CoV-2 poate fi într-un laborator

03 Iul 2021 | scris de Adriana Surugiu

Un studiu realizat de patru cercetători australieni evidențiază proprietăți ale ale proteinei spike a noului coronavirus SARS-CoV-2 care pun sub semnul întrebării originea naturală a virusului.

Un nou studiu susține ipoteza că originea virusului SARS-CoV-2 poate fi într-un laborator

Studiul unei echipe de cercetători australieni, coordonat de Nikolai Petrovky, endocrinolog la Flinders University din Adelaide, a fost publicat luna trecută în Nature Scientific Reports, după ce a fost respins de mai multe jurnale ştiinţifice prestigioase, relatează Yahoo News.

Studiul a constat în cercetarea afinităţii receptorilor ACE2 faţă de proteina spike a virusului SARS-CoV-2 la diverse specii, inclusiv la om şi implicaţiile acestui fapt cu privire la originea virusului.

Bazat pe rezultatele obținute în urma unor modelări, studiul furnizează doar indicii indirecte şi formulează doar o ipoteză teoretică. Cu toate astea, el conferă elemente de credibilitate teoriei că virusul a fost produs într-un laborator.

Echipa coordonată de Nikolai Petrovsky a efectuat modelări computerizate ale virusului în ideea identificării animalul-sursă, cel de la care virusul a făcut ulterior saltul la om.

Ipoteza saltului virusului de la un animal susţine că noul agent infecţios provine de la lilieci şi oamenii s-au infectat de la un animal-gazdă intermediar necunoscut.

La începuturile pandemiei şi pe parcursului anului 2020 majoritatea cercetătorilor au pornit de la prezumţia corectitudinii acestei teorii: oamenii au fost infectați după ce au contractat virusul de la un animal vândut la piaţa de peşte din Wuhan.

Cercetătorii australieni formulat o modelare computerizată studiind capacitatea proteinei spike de la suprafaţa virusului SARS-CoV-2 de a adera la receptorul ACE2 din membranele celulare umane şi animale, comparând nivelul de afinitate existent la mai multe animale - maimuţe, şerpi, şoareci, nurci, bursuci, pangolini - pentru a identifica prin excludere specia susceptibilă să fie sursa de la care a plecat coronavirusul către om.

Echipa a exclus aproape total ipoteza unui salt direct de la lilieci la oameni, întrucât varianta de virus care a început să circule în China la sfârşitul anului 2019 prezintă afinitate scăzută faţă de receptorul ACE2 prezent la lilieci.

Ipoteza de la care s-a plecat menţinea în picioare posibilitatea ca virusul să fi trecut de la lilieci la alte animale şi apoi la om, însă niciunul din potențialii vinovați de răspândire analizaţi nu părea să se potrivească acestui rol.

”În măsura în care animalul care a intermediat schimbul de la liliac la om nu poate fi descoperit, explicaţia cu privire la zoonoză îşi pierde din probabilitate”, crede David Winkler, biolog molecular la Institutul La Trobe pentru Ştiinţă Moleculară, coautor al studiului.

Deşi rezultatul studiului nu reprezintp o dovadă în sine a unei intervenţii umane în răspândirea virusului, spune cercetătorul,  apare întrebarea: dacă nu are o sursă naturală, atunci de unde vine?

Unul dintre suspecții principali a fost pangolinul, o variantă cu solzi a furnicarilor, consumat ca o delicatesă în China şi utilizat în medicina tradiţională chineză. Într-adevăr, modelările computerizate au prezis o afinitate mare a coronavirusului la tipul său de receptor ACE2, situând pangolinul pe locul doi după oameni.

Totuşi s-a dovedit că pangolinul reprezintă o pistă falsă în căutarea speciei intermediare întrucât coronavirusul prezent în această specie e diferit de SARS-CoV-2 - şi anume îi lipseşte o semnătură genetică esenţială numită ”furin cleavage site” (o enzimă care descompune proteinele).

În plus, pangolinii sunt  animale rare şi, contrar a ceea ce se scria la începutul lui 2020, aceste animale nu erau comercializate la pieţele din Wuhan.

Luna trecută, o echipă de cercetători de la instituţii chineze şi occidentale au publicat o listă ce cuprinde 47.381 de exemplare din 38 de specii de animale vândute în pieţele din Wuhan între mai 2017 şi noiembrie 2019, din care reiese că în această perioadă, n-au fost puşi la vânzare nici pangolini, nici lilieci la Wuhan.

Cercetătorii australieni au mers însă şi mai departe susţinând că au descoperit indicii că virusul era capabil să infecteze oamenii şi să fie contagios fără a avea nevoie de un animal-gazdă.

Analiza datelor geonomice ale mostrelor de virus prelevate de la bolnavi în stadiile timpurii ale epidemiei din China, atunci când probabil nu erau decât câteva sute de persoane infectate, a arătat că  virusul era deja bine adaptat pentru a infecta oamenii.

Or, acest gen de adaptare rapidă şi eficientă ar putea însemna că ”virusul ar fi putut apărea dintr-un incident de recombinare care s-a produs într-un laborator ce se ocupa de coronavirusuri”,  afirmă autorii studiului, între care se mai află şi Sakshi Piplani (cercetător senior în bioinformatică) şi Puneet Kumar Singh (specializat în bioinformatică şi ingineria proteinelor).

”Practic, ne-am fi aşteptat ca un virus derivat din natură să fie mai puţin potrivit să se ataşeze la receptorul ACE2 uman aşa cum este virusul SARS-CoV-2. Sau, dacă e din natură, ar trebui să fim capabili să găsim un virus intermediar care să infecteze deopotrivă pangolinii/liliecii şi oamenii”, spune Jayanta Bhattacharya, profesor de medicină la Universitatea Stanford care s-a raliat opiniilor populare în cursul pandemiei.

Cercetătorii australieni au ținut să sublinieze faptul că s-au concentrat pe un proces de excludere a unei transmisii zoonotice mai degrabă decât pe confirmarea unui scenariu al virusului scăpat din laborator.

Evidenţierea lacunelor teoriei transmiterii de la animal la om a încetat să fie ”o bombă politică”, a spus Petrovsky, menţionând că prezenţa unui laborator al Centrului Chinez de Prevenire şi Control al Bolilor la circa 20 de minute de mers pe jos de piaţa de la Huanan s-ar putea dovedi doar o coincidenţă cum ar putea suscita şi alte ipoteze privind originea virusului.