Imediat după Revoluție, viața familiei lui Petre Roman a fost marcată de ascensiunea sa politică.
Din nefericire, pe măsură ce cariera politicianului urca, fiica lui, Oana Roman, se simțea un copil tot mai nefericit și mai dornic de atenție, care recunoaște că din acest motiv a trecut printr-o depresie acută la 13 ani.
”M-a afectat, pentru că m-a aruncat într-o depresie profundă, acută și gravă, de niște proporții greu de imaginat.
La 13 ani jumătate nu înțelegi ce trebuie să faci cu o depresie acută. Greu am înțeles. Eu îmi doream să se termine, să ne întoarcem înapoi, să se întâmple ca și cum nu ar fi fost. Acesta era gândul meu zi de zi, eu nu voiam să fiu acolo.
În casă nu vorbea nimeni cu mine, tata nu a venit acasă vreo două luni, al a dormit la Guvern, venea poate jumătate de zi sau o noapte.
Mama stătea mult cu el la Guvern, prioritatea lor din acel moment a fost să salveze țara. Mama se ocupa de partea socială, ei erau ocupați”, a dezvăluit Oana Roman în cadrul unui interviul acordat lui Mihai Morar.
”Pentru o lungă perioadă, grija și atenția părinților mei pentru mine s-a încheiat, iar prioritatea numărul unu pentru el a fost strict guvernarea, iar a mamei a fost să-l susțină în acest demers. Eu nu am mai contat”, crede Oana Roman.
Starea de lucruril nu s-a schimbat nici după încheierea guvernării. Viața politică a lui Petre Roman a fost în continuare o prioritate, în timp ce interesele familiei au trecut pe locul al doilea.
”Mulți ani am crezut că nu am dreptul să-i reproșez pentru că totul a fost pentru un scop mai presus de noi, dar în adâncul sufletului meu tot timpul i-am reproșat că a pus pe primul plan țara și nu pe mine, așa cum o făcuse până în acel moment.
Eu, dintr-o prioritate, am devenit cantitate neglijabilă. Nu s-a mai achimbat niciodată nimic. El nu s-a mai concentrat la nimic altceva din acel moment decât la politică. La un moment dat nu am mai putut, iar mama m-a găsit urlând la propriu.
Le-am spus că dacă nu fac ceva o să mă piardă. Singura modalitate prin care eu am reușit să mă vindec a fost să merg să-mi iau un câine. Am zis că dacă nu sunteți voi, să am și eu un suflet lângă mine, a mai povestit Oana Roman.
